Cronologie
ACUM
1974-12-17
Lucrări de modernizare și refacere a pășunilor din Masivul Cucioaia-Boburile
In Masivul Cucioaia — Boburile s-a început încă din această toamnă o amplă acţiunede refacere a peste 4 000 hectarede păşune. Se execută lucrăride defrişări, fertilizări, nivelărişi insăminţări. Pentru animalelecare vor păşuna aici au începutsă fie construite adăposturi. Aufost amenajaţi, şi 25 km de drumuri de acces.
Evoluția demografică a localității Cucioaia între 1902-1931
În documentul din revista "Viața Basarabiei", pagina 261, sunt prezentate informații demografice despre localitatea Cucioaia din Basarabia în diferite perioade. Mai exact, tabelul prezintă date statistice despre populația localității în patru ani diferiți:
- În 1902: Cucioaia avea 828 de locuitori
- În 1922: Cucioaia avea 548 de locuitori
- În 1930: Cucioaia avea 662 de locuitori în total, dintre care 656 erau români
- În 1931: Cucioaia avea 654 de locuitori
Aceste date fac parte dintr-un tabel mai amplu care prezintă evoluția demografică a mai multor localități din Basarabia în prima parte a secolului XX, oferind o imagine asupra evoluției populației în această regiune între 1902 și 1931.
1943-03-01
1938-05-21
Fuziunea Băncilor Populare 'Unirea' din Năpădeni și 'Cucioaia' din Ghiliceni, Județul Bălți (1938)
În Buletinul Nr. 5 din 1938 a fost anunțată fuziunea dintre două societăți cooperative bancare: Banca populară „Unirea" din comuna Năpădeni, județul Bălți, s-a unit cu Banca populară „Cucioaia" din comuna Ghiliceni, județul Bălți. Această fuziune a reprezentat o consolidare a activității bancare cooperative din județul Bălți, prin unirea celor două instituții financiare locale.
Buletinul Nr. 5 din 1938
Banca Populară „Cucioaia“ - Dizolvarea societății cooperative.
Dizolvări de societăți cooperative Banca populară „Cucioaia“ din com. Cucioaia, jud. Bălți.
Buletinul Nr. 10/1937
1937-08-11
1933-03-01
Biserica din Cucioaia - Mărturie a patrimoniului religios din secolul XIX în județul Bălți
Cucioaia este menționată în document ca având o biserică construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Referința specifică apare în ultimul paragraf al paginii, unde sunt enumerate bisericile construite în acea perioadă:
"Din a doua jumătate a aceluiaşi secol bisericile din: Bursuceni, Cucioaia, Funduri, Pânzăreni, Cetăreni, Glodeni, Valea Rusului refăcută mai târziu din cărămidă, Alexăndreni, Bălan, Fântâna Nouă, Stolniceni şi Terebna."
Documentul cataloghează bisericile din județul Bălți din Basarabia, notând când au fost construite și unele detalii despre materialele de construcție. Multe biserici din regiune erau din lemn (44 din 141 de biserici din județul Bălți erau făcute din lemn conform textului).
Cucioaia - sat component al comunei Ghiliceni în organizarea administrativă a județului Bălți din 1932
Conform documentului "Monitorul Oficial Nr. 260" din 5 Noiembrie 1932, Cucioaia este menționată la punctul 36, în pagina 6574 (pagina 2 din document):
"36. Comuna Ghiliceni, compusă din satele: Ghiliceni şi Cucioaia, cu reşedinţa în satul Ghiliceni."
Acest document reprezintă decizia Nr. 223 din 22 Septembrie 1932 a prefectului județului Bălți, Haralambie Gheorghianov, privind regruparea satelor din județul Bălți pe comune. Conform acestei decizii, Cucioaia făcea parte din comuna Ghiliceni, iar reședința comunei era stabilită în satul Ghiliceni.
Deci, Cucioaia apare ca un sat aparținând comunei Ghiliceni în cadrul organizării administrative a județului Bălți din Basarabia în anul 1932.
1932-11-05
1931-07-03
Banca Populara "Cucioaia" apare in lista societăților cooperative.
Banca Populara "Cucioaia" apare in lista societăților cooperative,
Oficiul Național al Cooperației Române în conformitate cu art. 33 din legea pentru organizarea cooperației, se publică lista societăților cooperative, ale căror extrase din actele constitutive au apărut în „Buletinul Cooperației Române“ - Buletin Nr. 10/931
Buletin Nr. 10/931
Organizarea administrativ-teritorială a satului Cucioaia în cadrul Legiunii de jandarmi rurali Bălți (1929)
În acest document din Monitorul Oficial Nr. 109 din 23 Mai 1929, se găsește informația despre organizarea administrativ-teritorială a Legiunii de jandarmi rurali Bălți. Localitatea Cucioaia este menționată la poziția 5 din tabel, ca făcând parte din întinderea teritorială a postului de jandarmi rurali Valea-lui-Vlad.
Mai exact, conform tabelului, postul de jandarmi rurali Valea-lui-Vlad, care avea reședința în localitatea Valea-lui-Vlad, avea în subordine teritorială următoarele localități: Valea-lui-Vlad, Chiliceni, Bocancea, Câșla, Cucioaia și Dumerărița.
Acest document arată organizarea administrativă și de securitate din perioada respectivă, Cucioaia fiind una dintre localitățile rurale aflate în jurisdicția postului de jandarmi din Valea-lui-Vlad, care făcea parte din secția Chișcăreni a Legiunii de jandarmi rurali Bălți.
1929-05-23
1927-09-14
Reorganizarea administrativă a satului Cucioaia: Transferul de la plasa Pepeni la plasa Chișcăreni
În documentul din Monitorul Oficial din 14 Septembrie 1927, despre Cucioaia se discută o reorganizare administrativă teritorială. Conform deciziunii ministeriale luate de ministrul secretar de Stat la departamentul de interne, se aprobă trecerea comunei Ghiliceni din județul Bălți, cu satele care o compun, inclusiv Câșla și Cucioaia, de la plasa Pepeni la plasa Chișcăreni.
Această decizie a fost luată în urma raportului prefectului județului Bălți (cu nr. 3.710/927), care a motivat cererea prin faptul că reședința plășii Pepeni se afla la o distanță considerabilă (28-30 km) de satele Cucioaia-Ghiliceni și Câșla, în timp ce reședința plășii Chișcăreni era mult mai aproape. Decizia a fost aprobată în baza articolului 321 din legea pentru unificarea administrativă și după consultarea consiliului superior administrativ (care a dat avizul nr. 1.842 din 11 August 1927).
Această reorganizare administrativă a fost oficializată printr-o decizie semnată la 24 August 1927 de ministrul N. Budurescu, cu numărul 11.352 J.
Modificarea statutului Băncii Populare Cucioaia
Adunarea generală extraordinară a Băncii Populare Cucioaia, cu sediul în comuna Cucioaia, jud. Bălți, s’a întrunit în ziua de 2 August 1923 și s’a modificat statutele acestei Bănci Populare de Centrala Băncilor Populare sub Nr. 3202 din 1924 adoptând un nou statut din care extragem următoarele :
1. Firma societății este banca populară „Cucioaia".
2. Sediul societății este în comuna Cucioaia, județul Bălți.
3. Scopul societății este de a înlesni creditul pentru membri ei și a fructifica economiile lor. (Art. 2).
4. Durata societății este nelimitată (Art. 4).
5. Capitalul social este variabil și se formează din pârțile sociale vărsate de membrii (Art. 21).
6. Societarii răspund solidar pentru obligațiunile tăţii cu de zece ori capitalul subscris (Art. 17 al. c.).
7. Societatea este administrată de un consiliu de administrație compus din membri; comisiunea
cenzorilor se compune din 3 cenzori activi și 3 supleanți (Art. 58 și 67).
8. Societatea este reprezentată prin președintele consiliului de administrație, iar în lipsa acestuia
printr-un alt membru din consiliu anume delegat de consiliu prin proces-verbal.
9. Societatea cu numele de Banca Populară Cucioaia, va funcționa în baza legii băncilor populare
și a statutelor adoptate.
Nr. 6660 din 25 Martie 1924
1924-05-21
1924-04-24
Proprietățile din Cucioaia scutite de expropriere în cadrul reformei agrare din Basarabia
Conform documentului publicat în Monitorul Oficial din 24 Aprilie 1934, mai multe hotărâri ale comisiunii județene Bălți din 17 Noiembrie 1921 se referă la proprietățile din Cucioaia. Toate aceste decizii, numerotate de la 583 până la 596, confirmă că diversele moșii din Cucioaia erau mai mici de 100 hectare și, în baza articolului 7 din legea de reformă agrară pentru Basarabia, erau în întregime scutite de expropriere. Documentul menționează printre proprietarii acestor terenuri pe moștenitorii defunctei Ecaterina Deleavschi, Ştefan C. Roşca, Ana Al. Cociorva, Vasile Tabac, Petre Cristi şi Andrei Cristi, Sava Cuhureanu şi Lupașcu, Lupan Ioniţă, moştenitorii lui Artemie Mafo şi Ion Gheorghiţa, Constantin Ioniţă, Sofroni Nicolai Prelea, Ştefan Roşca Nemţanu şi Teofilact Afan. Roşca. În toate cazurile examinate, comisiunea județeană a constatat că moșiile din Cucioaia posedau exclusiv pământ cultivabil. Aceste hotărâri au fost luate în contextul implementării reformei agrare în Basarabia după primul război mondial.
Moșia Cucioaia în contextul reformei agrare din Basarabia
Documentul publicat în Monitorul Oficial din 5 Iulie 1923 conține mai multe informații referitoare la moșia Cucioaia în contextul reformei agrare din Basarabia. Conform hotărârii Nr. 581 din 17 Noiembrie 1921 a comisiunei județene Bălți, s-a rezervat pentru Ana și Victor Cociorva întreaga moșie sub denumirea "Cucioaia", care era mai mică de 100 hectare și, prin urmare, era scutită în întregime de expropriere. Moșia conținea exclusiv pământ cultivabil.
În mod similar, hotărârea Nr. 588 din aceeași dată a stabilit că moștenitorii defunctului Andrei Luțcan și Alex. Vreju puteau păstra întreaga moșie Cucioaia, fiind și aceasta sub limita de 100 hectare care ar fi făcut-o supusă exproprierii.
Situația a fost diferită în cazul proprietății Eutrosiniei Radauțan. Prin hotărârea Nr. 961 din 27 Aprilie 1922, comisiunea a declarat inițial expropriată în întregime moșia Cucioaia, proprietatea imobilului Ion Radauțen, în suprafață totală de aproximativ 41 hectare, urmând să treacă în "Fondul imobiliar basarabean al Statului". Totuși, această hotărâre a fost reformată ulterior prin decizia Nr. 1.599 din 2 Noiembrie 1922 a comisiei centrale, care a admis apelul făcut de Eufrosinia Radauțan, în calitate de tutoare a minorului Ioan Radauțan. În urma acestei decizii, s-a permis păstrarea unei suprafețe de aproximativ 3,5 hectare pentru conac, livadă și vii, restul moșiei fiind expropriat la prețul de 850 lei pe hectar.
Toate aceste decizii reflectă implementarea reformei agrare în Basarabia după Primul Război Mondial, când autoritățile românești au reorganizat regimul proprietății funciare în provincia recent unită cu România.
1923-07-05
1691